Reprezentativitate

Acum câteva zile, când terminam ultimele detalii ale articolului legat de cine va avea, cel mai probabil, parlamentarii în următorii 4 ani, am lăsat o frază acolo, legată de nevoia de a avea un parlament mai mic, undeva la 300 de parlamentari. Am avut și un referendum pe tema asta, invalidat de lipsa de prezență.

Dar un parlament mai restrâns ar avea câteva efecte importante, mai precis ar reduce numărul de parlamentari din anumite circumscripții. Cum faci însă să ai și parlamentari suficienți, dar și împărțiți egal ?

Soluții pentru un parlament restrâns

În primul rând, luați aminte că orice modificare a numărului de parlamentari se va face doar cu o modificare a constituției. Pentru că atunci ar trebui să se schimbe numărul de persoane asignate per deputat sau senator la numărul de persoane asignat pe parlamentar.

În acest moment, avem 70000 locuitori per deputat și 168000 per senator. Mai simplu e să elimini acest prag cu totul și să definești ceva de genul “x locuitori per parlamentar”

Metoda de calcul pentru alegerea unui parlamentar

Cea mai bună variantă ar fi să iei întreaga populație a României cu drept de vot și să aplici o formulă simplă: împarți 300.

Apoi iei populația totală cu drept de vot din România, mai precis, dacă e să ne luăm după datele de la ultimele alegeri: 18,466,219 oameni. Împarți acest număr la 300. Obții 61550. Pui în lege 60000 de locuitori să ai ceva mai precis ca număr și să rezolvi anumite variații, pac, problemă rezolvată.

Dar stai, că nu e totul complet, pentru că dacă faci asta, dai o putere prea mare minorităților din România, care cumulat ar avea 5.66 % din voturi la nivel național.

În plus, diaspora are o reprezentare mult prea mică în comparație cu oamenii care sunt în afara țării. Cum împarți asta?

Le iau pe rând:

1. Legat de minorități, dacă te uiți la populația româniei, vei observa că 88 % sunt români, deci 12 % din populație e de altă etnie decât română. Evident, cei mai mulți sunt maghiarii, aproximativ 6.5 % din total, apoi rromii cu 3 % și apoi restul de comunități de ucrainieni, germani, turci, tătari, slovaci, cehi, ruteni etc. Deci 17 locuri pentru minorități nu e un număr atât de mic.
   
   Dar aici ar trebui să îi includem și pe maghiari, care în general obțin undeva la 30 de locuri în parlament. Și dacă nu ar fi 465 de locuri și ar fi 300, tot ar obține 20 de locuri în parlament. Așa că pe ei trebuie să îi excludem din start din reprezentare si vedem că rămân 5 % minorități.
   
   Dar nici aceștia nu sunt perfect reprezentați, pentru că tehnic, populația rromani ar trebui să aibă 6 locuri și restul de 11 să se împartă pentru fiecare minoritate, ținând cont că de la ucrainieni în jos, numărul e de sub 50000 de locuitori.
   
   Care e soluția optimă aici ? Greu de spus și e treaba unui viitor parlament să hotărască asta. Cert e să nu se sară peste numărul total de 17 locuri încât să fie reprezentativi.
   
2. Diaspora e o problemă mult prea complicată încât să o includ într-un singur articol, dar e clar că un număr de 6 parlamentari ar fi mult prea mic pentru o bună reprezentare. Am văzut numărul de 14 parlamentari ca fiind cea mai bună reprezentare, așa că o să las la niveul ăsta momentan, până la un viitor articol în care explic cât de complexă e situația asta.

Împărțirea reprezentativă a parlamentarilor

Dacă e să luăm proporțional, parlamentul ar trebui împărțit în felul următor:

• 300 voturi în urma alegerilor la nivel national (90.63 %)
• 14 voturi diaspora (4.2 %)
• 17 voturi minoritati (5.13 %)

Cum s-ar împărți voturile în țară ?

La nivel de județ am avea:

Per județ, fiecare ales / partid ar intra în parlament cu numărul de voturi pus în tabel, iar de acolo, se fac niște calcule încât să fie totul proporțional la nivel de județ, fără “împărțeala națională”.

Cum ar arăta parlamentul dacă ar fi în această structură ?

Cam așa:

Și dacă nu aveți chef să citiți sau vreți să vedeți un grafic, luați de aici:

Aveți alte idei și păreri legate de un parlament mai restrâns ? Lăsați-le în comentarii.