Cum ar putea arăta Parlamentul României în următorii ani

În urma alegerilor locale din 27 septembrie 2020, localitățile din România și-au ales primarii, consilierii locali, consilierii județeni și președinții de consiliu.

Mulți au pus accentul pe anumite localități și cine a câștigat acolo. M-am uitat și acolo, interesat să văd cine va fi liderul comunității în anumite zone. Dar am fost mult mai interesat să văd componența consiliilor.

Cel local, pentru că fără a avea suficienți consilieri de partea lui, un primar nu poate lua deciziile pe care el le consideră bune pentru comunitate. Dar mai ales pentru consilierii județeni.

De ce pentru consilierii județeni ? Pentru că sunt un bun indicativ pentru alegerile care mie mi se par mult mai importante, cele pentru alegerea parlamentului. Voturile se oferă partidelor, nu anumitor persoane (cum e în cazul primarilor și președințiilor de consilii județene) și se centralizează la nivel de județ (la fel cum se duc, cel puțin parțial, mandatele de senatori și deputați)

Care au fost rezultatele în procente și voturi la alegerile locale

În ultima săptămână am compilat datele din toatele cele 43 de circumscriptii ale României, am împărțit proporțional voturile în funcție de alianțe și rezultatele le puteți găsi publicate aici.

Dacă nu aveți chef să treceți prin tone de date, hai să vă fac eu o analiză simplă.

Ca și procentaj, avem ceva de genul:

• PNL – 33.07 % – 2,595,108 voturi
• PSD – 30.01 % – 2,354,941 voturi
• USR-PLUS – 9.76 % – 766,019 voturi
• PMP – 6.04 % – 474,148 voturi
• ProRo – 5.11 % – 401,274 voturi
• UDMR – 4.99 % – 391,470 voturi
• ALDE – 3.29 % – 258,262 voturi

Dintre partidele mai mici, sunt câteva care au reușit să obțin un număr semnificativ de voturi:

• PER – 1.40 % – 109,947 voturi
• APUR – 0.92 % – 72,457 voturi
• PV – 0.87 % – 68,459 voturi
• PPUSL – 0.76 % – 59,861 voturi
• PRM – 0.45 % – 35,375 voturi
• FDGR – 0.31 % – 24,333 voturi
• AMT – 0.30 % – 23,751 voturi

(În cazul în care nu știți ce înseamnă toate prescurtările, un mic glosar: PER – Partidul Ecologist Român, APUR – Alianța pentru Unirea Românilor, PV – Partidul Verde, PPUSL – Partidul Puterii Umaniste Social Liberal, PRM – Partidul România Mare, FDGR – Forumul Democrat al Germanilor din România, AMT – Alianța Maghiarilor din Transilvania (PPMT + PCV – Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar)

Pentru cei care exultă în acest moment că UDMR și ALDE nu mai intră la guvernare, iar ProRomânia e la limită, trebuie să menționez următoarele:

• UDMR va fi probabil în parlament și în sesiunea 2020-2024. De ce ? Și dacă obțin 4.99 % voturi și tehnic nu au cei 5 % pentru a intra direct în parlament, intră în parlament pentru că au cel puțin 4 județe în care au mai mult de 20 % din totalul voturilor, mai precis: Harghita, Covasna, Mureș și Satu Mare, iar în Sălaj și Bihor au un număr semnificativ de voturi.
• Imediat după ce s-au numărat toate voturi, cei de la ProRomânia și ALDE deja se gândesc să formeze o alianță pentru a putea intra în parlament. Evident, dacă fac o alianță, pragul de intrare va fi de 8 %, prag pe care cele 2 formațiuni probabil îl vor atinge.

Cum ar arăta parlamentul României dacă ar fi aceleași rezultate la alegerile parlamentare ?

În mod normal, v-aș fi putut spune precis la ce să vă așteptați, dar din păcate, legislația electorală e complet tâmpită la capitolul repartizare. Mai știti celebrul caz cu deputatul UDMR din Constanța, nu ? Cel care a prins loc în parlament deși UDMR a obținut 400 de voturi în județ ?

Ei bine, asta e problema. Pentru că mandatele se repartizează inițial la nivel județean, dar dacă o formațiune nu îndeplinește un anumit procentaj pentru a avea un senator / deputat, acele mandate se redistribuie la nivel național.

Iar distribuția asta la nivel național ia uneori forme foarte ciudate. Citiți vă rog textul de mai jos și spuneți-mi dacă înțelegeți ceva în primă fază:

(7) Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat și pentru Camera Deputaților, voturile neutilizate și pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripție din toate circumscripțiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care întrunește condiția prevăzută la alin. (2); numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operații de împărțire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripțiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obținut din aceste împărțiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărțire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurența numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral național, pentru senatori și, separat, pentru deputați; fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice sau alianțe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputați sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral național se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianța politică sau alianța electorală respectivă, rezultat din însumarea națională a voturilor neutilizate și a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripție.

Link: https://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2020/09/L208.pdf

Mna, voi ce amar ați înțeles din tot ce e scris mai sus ?

De ce e nevoie să super complici procesul ? E variantă mult mai simplă, vezi cine a atins pragul electoral, iar in fiecare judet împarți la numărul total de mandate.

Un exemplu simplu, din județul Argeș

Județul Argeș are în momentul acesta 4 senatori și 9 deputați, conform tabelului oferit în Legea nr. 208/2015, updatată în 19 Septembrie 2020.

Ceea ce înseamnă că o formațiune va avea un deputat dacă va atinge 25 % și un senator dacă atinge 11.11 %.

Rezultatele din Argeș au fost următoarele (am pus doar partidele care au trecut pragul electoral):

• PSD – 44.78 %
• PNL – 28.32 %
• USR – 10.74 %
• ProRo – 5.21 %
• PMP – 4.32 %

Dacă s-ar împărți voturile proporțional în județ, cei de la PMP nu ar trebui să obțină nici un loc, fiind sub pragul minim. Dar cum voturile se vor distribui la nivel național, e foarte posibil să obțină încă un loc. Cine știe, poate fi și un parlamentar de la UDMR.

Dacă s-ar împărți totul la nivel județean, calculul ar fi simplu:

Senatori: 4 locuri, 25 % prag per senator

PSD – 44.78 % voturi – 1 loc in prima rundă
PNL – 28.32 % voturi – 1 loc în prima rundă

Restul de partide nu au atins cei 25 %, deci nu au asigniați vreun om în prim rundă.

In a doua rundă, se iau resturile de procente:

PSD – 19.78 % – 1 loc
USR-PLUS – 10.74 % – 1 loc

Și în felul acesta ai completat toate locurile de senatori și e destul de reprezentativ pentru ce au votat oamenii din acei județ.

Deputați: 9 locuri, 11.11 % per loc

Avem aceleași procente ca la senatori:

• PSD – 44.78 %
• PNL – 28.32 %
• USR – 10.74 %
• ProRo – 5.21 %
• PMP – 4.32 %

PSD – 44.44 % – 4 deputați
PNL – 22.22 % – 2 deputați

Au rămas 3 locuri nepreluate, ca să zic așa, mergem în runda doi:

USR – 10.74 % – 1 deputat
PNL – 6.10 % – 1 deputat
ProRo – 5.21 % – 1 deputat

Și ai umplut toate locurile de senatori și deputați, fără o împărțeală stranie la nivel național. Problema ar apărea la senatori, pentru că acolo sunt într-adevăr mai puține locuri și împărțeala la nivel județean ar lăsa multe partide fără reprezentanți. Acolo înțeleg restul împărțirea la nivel național. Dar la deputați nu.

Oricum, această problemă s-ar rezolva și mai ușor dacă ar aproba un parlament unicameral. 301-331 de parlamentari și apoi îi împarți mult mai simplu în fiecare județ. Dar despre asta în altă postare.

Ok, ok, dar care sunt cifrele finale ?

Dacă ai avut răgaz să citești până aici, înseamnă că ești suficient de interesat de subiect și poate ai și ceva idei. Le poți lăsa mai jos în comentarii și putem discuta.

Gata cu așteptarea. Dacă acestea ar fi rezultatele în cadrul alegerilor parlamentare, cu metoda legală de calcul, situația ar fi următoarea:

Senatori:

1. PNL – 50 (36.76 %)
2. PSD – 45 (33.09 %)
3. USR-PLUS – 15 (11.03 %)
4. PMP – 9 (6.62 %)
5. UDMR – 9 (6.62 %)
6. ProRo – 8 (5.88 %)

Deputați:

1. PNL – 116 (37.16 %)
2. PSD – 105 (33.72 %)
3. USR-PLUS – 34 (10.97 %)
4. PMP – 21 (6.79 %)
5. ProRo – 18 (5.75 %)
6. UDMR – 17 (5.61 %)

În loc de Epilog

Evident, ce am pus eu mai sus cel mai probabil nu se va întâmpla precis la alegerile parlamentare. Sunt cel puțin 5 motive:

1. Foarte posibil ca la nivel județean cei de la PSD să piardă 1-2 procente față de datele pe care le am. Dar undeva la 140-145 de parlamentari tot vor avea în viitoarea stagiune.
2. ProRomânia și ALDE cel mai probabil vor merge ca alianță la alegerile parlamentare, pentru a își garanta ambele partide o prezență în parlament. ProRomânia e un pic la limită, în timp ce ALDE n-ar intra deloc cu cei doar 3 % pe care îi au. Dar la cum arată situația, fiți pregătiți să vedeți încă 4 ani de Tăriceanu în parlament.
3. PNL s-ar putea să obțină scoruri mult mai bune în anumite județe. Cele care îmi vin acum în minte sunt Satu Mare și Sibiu, unde parte din voturile celor de la FDGR (nu toate, unele) să se îndrepte către PNL. La Alba la fel, mă aștept la un procent semnificativ și acolo.
4. USR-PLUS probabil va obține 10 % din totalul voturilor. Mă aștept ca cel puțin unii din oamenii care nu au avut ocazia să voteze în orașele mari să voteze pentru ei. Pentru că sunt oameni care locuiesc în județ, stau în orașul de reședință, dar buletinul e pe vreo altă comună.
5. UDMR va obține probabil și voturile maghiarilor care la aceste alegeri au votat cu AMT (P.P.M.T. și P.C.V), undeva la 25000 de voturi care le-ar putea aduce 0.3-0.4 % în plus.

Oricum ar fi situația, combinațiile pentru alianțe vor fi extrem de dubioase. PNL va obține undeva la 37 % din parlamentari, PSD undeva la 33 %, iar acolo, se face jocurile

• PNL să facă alianță cu USR-PLUS nu ar avea majoritate, cu cei 10%, ar ajunge la 47 %, ceea ce înseamnă că trebuie să facă un parteneriat fie cu PMP, fie cu UDMR, pentru a avea 52-53 % din totalul de voturi. Ar fi o alianță extrem de complicată, cu destul concesii de făcut de toate părțile
• De cealaltă parte, PSD cu cei 33 % ar putea să îi aducă pe cei de la ProRomânia și poate ALDE, cu aproximativ 8 % din voturi să se ducă până la 41 %. De acolo, greu de crezut că vor putea face o alianță cu PMP și UDMR încât să ajungă la 51-52 %.

Cel mai bine ar fi ca două partide cumulat să obțină peste 50 % din voturi, dar în situația actuală, pare greu de crezut. Dar cine știe, poate până în decembrie / martie, situația se mai schimbă și o să vedem alte rezultate.

Ai ceva de spus ? Lasă un comentariu aici pe pagină și pornește discuția.