Prin Europa cu masina – ce trebuie sa stiti (I)

Acum mai bine de doua luni, am incheiat cel de-al treilea road trip prin Europa cu masina. Am mers prin ceva mai multe tari decat mi-as fi inchipui in 6 zile, am vazut o multime de locatii faine, dar toate vor fi povestite la timpul lor.

Pana atunci, am zis sa va povestesc pe scurt cateva experiente de pe drumurile din centrul si estul Europei. Mai precis, cam care e starea drumurilor si ce trebuie platit in fiecare tara. De retinut, aceste date sunt valabile pentru Decembrie 2016.

Sa le luam pe rand.

Ungaria

Am iesit din Romania spre Ungaria pe vama Petea. O vama care nu e in general foarte aglomerata, cum nu a fost nici cu aceasta ocazie. Am stat 20 de minute, iar asta pentru ca o duba de Polonia avea o gramada de chestii prin spate si o verificau vamesii in detaliu. Motiv pentru care am schimbat banda. Si am trecut in 5 minute, cu 3 masini in fata.

In prima zi din Ungaria, am mers doar pe drumuri judetene. Cu toate ca as fi putut sa iau vigneta fara probleme, am zis sa incerc sa vad cum sunt drumurile astea regionale pe la ei. Raspunsul: unele bunicele, altele catastrofa. Ca la noi. Am ajuns la un moment dat pe un drum de munte, vai steaua lui, tot cratere. Pana la urma, mojmodind printre drumuri, am ajuns la granita cu Slovacia.

Slovacia

Am ajuns seara prin Slovacia, urmand sa vizitam Kosice si Presov, pe seara. Dar inainte de asta, am oprit la prima benzinarie din Slovacia sa cumparam vigneta. Totul e electronic, se da pe 10 zile, iar vigneta costa 10 euro.

Slovacia are autostrazi similare cu ale noastre. Simple, 2 benzi, cumva intre munti. Seara am innoptat pe langa Poprad, unde am gasit un han care ne-a costat 20 euro / noapte. Conditii decente, 2 paturi, tot ce aveam nevoie.

A doua zi, ne-am deplasat prin Poprad, un oras tipic din Slovacia, dar care are si bazine cu apa termala, langa munte, ceea ce e destul de fain. Iar de acolo, am continuat pe drumuri judetene pe langa muntii Tatra. Si acolo am vazut ca nu suntem singurii care nu mai avem paduri. Muntii Tatra sunt lipsiti de paduri, taiate fara nici un control. Ceea ce e destul de nasol.

Dupa zona de munte, am coborat spre Hrad castle, care, desi impresionant, nu s-a deschis la timp. Asa ca l-am admirat de la distanta si am plecat mai departe…..

Polonia

…. spre Zakopane. Am trecut granita pe ceva drum judetean, abia daca ne-am dat seama ca e granita. Initial. Pentru ca dupa am vazut stilul de viata si casele cu 2 etaje omniprezente in Polonia. Zakopane nu facea exceptia. Cand am ajuns in statiune, a inceput sa ninga, deci si mai faina atmosfera. Ar fi bine sa ai zloti la indemana, pentru ca nu se inteleg bine cu alte monede. Am incercat sa parcam langa partia de sarituri cu schiurile din Zakopane, dar ne tot cereau 5 zloti, incercam sa le explicam ca n-avem bani schimbati, ca mergem sa schimbam. Pana la urma n-am gasit nici un schimb valutar, asa ca am admirat 2 minute partia si am plecat mai departe.

De la Zakopane la Cracovia a fost aglomerat. Pe un drum cu 4 benzi, era coloana de vreo 3-4 km. Zici ca e DN1 in zona Comarnic – Predeal. Cumva era normal. Asa ca dupa vreo 20 de minute de stat in aglomeratie, am cautat un drum judetean catre mina de sare de langa Cracovia. Foarte faina, de altfel, dar pe care n-am avut sa o vizitam indelungat, pentru ca era aprope ora inchiderii.

In Cracovia trebuie sa fiti atenti la parcari. In majoritatea zonelor aceasta este platita, gen 3 zloti per ora, mai putin duminica. Spre norocul nostru, era duminica, deci n-am mai platit si parcarea.

A doua zi, am iesit din Cracovia la 06:30 spre Oswiechim (Auschwitz), o aglomeratie incredibila pentru ora aia, am facut jumatate de ora sa trecem peste intersectia cu autostrada.

Am fost la Auschwitz la muzeu, iar iarna nu trebuie sa platesti nimic pentru intrare. Despre vizita la Auschwitz, intr-un alt articol.

Mai departe, am continuat drumul prin Polonia, mergand pana la urma si pe A4 de la Katowice la Wroclaw. Aproximativ 200 km, autostrada platita, 3 benzi pe sens. Am platit 16 zloti pentru 200 km, ceea ce e rezonabil. Mentiune: in Polonia nu toate autostrazile sunt platite, doar anumite sectiuni.

Iar drumurile nationale si voievodale (judetene la noi) sunt foarte bune, poti sa mergi fara probleme si pe ele daca 15-16 zloti ti se par multi bani.

S-a lasat noaptea, am mers spre granita cu Cehia, cu trecere prin Jelenica Gora, un oras maricel, cu o centura cu 3 benzi. Apoi am mers catre Cehia… si s-a lasat noaptea. Trecerea catre Cehia e tot in zona de munte, iar peisajul e destul de fain.

In Cehia, platesti vigneta doar pentru autostrada, iar costul e de 10 euro per 10 zile. Cam ca in restul tarilor. Oricum, am folosit doar vreo 70 de km de autostrada in Cehia, pentru ca in rest am fost pe national. Drumul de la Praga la Karlovy Vary a fost foarte ok, am facut o ora pentru 110 km. Nu intrebati de limite de viteza, dupa 600 km pe drum in ziua respectiva, nu imi pasa prea tare. Si da, in localitati am mers legal.

A doua zi, am vizitat Karlovy Vary (intr-un articol viitor voi vorbi despre asta), iar apoi am spre sud la Pilsen, Ceske Budejovice si apoi granita cu Austria.

Austria

In mod normal, vigneta pentru autostrada e 10 euro per 10 zile, dar cum Austria nu era asa de lunga, am mers pe drumuri nationale. Si a fost mai fain. Relaxant, mers prin orasele cu viteza redusa. Aveam doar vreo 200 km de facut pe acolo, asa ca nu ne-am batut capul. Am vizitat Viena, am si stat acolo, iar a doua zi am purces spre Bratislava. Pentru Slovacia am mai vorbit de vigneta, nu mergem mai departe.

De acolo am mers mai departe la Papricas Csardas. Adica la granita dintre Austria si Ungaria. Mancare buna, dar un pic scumpa. Dar buna. Si plin de romani pe acolo.

In Ungaria am platit vigneta de 12 euro per 15 zile (am luat-o din fosta vama, de aia), apoi am traversat toata Ungaria, cu o oprire de doua ore in Budapesta.

Si cam atat. Nu cred ca am uitat sa specific ceva.

Daca aveti nevoie de alte informatii pe care nu le-am mentionat pe aici, fara frica, lasati un comentariu 🙂