Piesa asta mi-a rămas în cap în ultima săptămână. E de pe albumului lui Mike Shinoda (Linkin Park, Fort Minor), scos la un an după moartea lui Chester Benington.
Sunt multe piese bune care exprimă într-un fel frustarea și durerea pe care a avut-o după acel eveniment, dar mi se pare că asta reflectă starea asta cel mai bine. Când îți aduce aminte de o persoană dragă și știi că nu vei mai putea vorbi sau să o vezi vreodată, îți tot faci scenarii în cap care se tot repetă…. over and over and over again.
Nu știu dacă e chiar piesa potrivită pentru zilele ăstea, mai ales în situația actuală, dar eu consider că muzică vindecă uneori. Așa că dacă ați trecut printr-o situație mai nefericită, puneți urechea pe piesa asta și puneți-o pe repeat
