Ca orice cetățean care a stat ceva vreme prin preajma capitalei României, am avut și eu momente în care am simțit că mor încet dacă mai stau în atmosfera din București.
Iar cauza cea mai importantă a poluării și a aerului irespirabil, în cadrul orașului, e mulțimea de mașini care elimină tot felul de noxe pe străzile din oraș. Evident, mai sunt și fabrici care poluează la greu, dar destul de puține sunt active în interiorul orașului, iar noxele emise de acestea de obicei nu ajung să afecteze și orașul.
Doar dacă prinzi o zi mohotâtă, cu o presiune scăzută, toate gazele respective rămân deasupra orașului și se concentrează asupra locuitorilor care suferă și se plâng.
Nu o să stau să dezbat faptul că mulți se plâng de problema asta, dar foarte puțini chiar iau atitudine și preferă să meargă ceva mai mult pe jos și își lasă mașina acasă. E greu să schimbi omul obișnuit cu confortul dacă nu îl arzi la buzunar în vreun fel. Cum ziceam, altă discuție.
Pe operatorii industriali nu prea ai cum să îi faci să nu mai lucreze. Poți doar să impui norme mai bune și să îi obligi să își schimbe filtrele mai des încât particulele periculoase emise din activitățile industriale să nu ajungă în oraș.
Cum faci însă să reduci numărul tot mai mare de mașini vechi și poluante de pe străzile unui oraș ca Bucureștiul ?
Toți cetățeni cer să se reducă traficul…. ca să poată merge ei mai rapid cu mașina să ajungă unde au nevoie. Metoda asta de gândire nu funcționează pentru București.
O operațiune de scoatere a autovehiculelor din centrul orașului trebuie făcută în niște pași raționali, dar cruzi pentru cei care sunt prea confortabili în mașină.
Ce e de făcut pentru eliminarea poluării în București ?
Pasul 1: Eliminarea autovehiculelor vechi
Cum din punct de vedere legal nu poți interzice efectiv unor autovehicule să circule prin oraș, trebuie să acționezi undeva unde doare mai tare: la bani.
Mai precis, trebuie sa impui, intr-un fel sau altul, o taxă pentru cei care vor în continuare să fie poluatori și să o faci suficient de mare încât să îi faci pe acei oameni să treacă la ceva mașini mai puțin poluante sau chiar să renunțe să circule cu mașina la locul de muncă.
Cea mai simplă variantă ar fi impozitul, dar asta nu ar ajuta foarte mult. Pentru că în momentul în care impozitul în București s-ar tripla, 80 % din oameni și-ar muta mașinile în Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Călărași sau Prahova. O astfel de impozitare ar trebui făcută la nivel național și ar fi extrem de nepopulară. Și nici un partid nu se riscă să facă treaba asta printr-o hotărâre de guvern sau parlamentară.
Așa că așa hulită taxa oxigen, care până la urmă a fost abrogată, ar fi fost o soluție mai bună. Problema pentru o astfel de taxă ar fi implementarea, pentru că sigur mai mult de 90 % din oameni nu ar plăti-o, iar primaria București nu are mijloace de a verifica și amenda eficient mașinile care nu o plătesc.
Oricine ar face-o, trebuie gândită cu mult timp înainte, populația informată eficient și să își mențină poziția, nu să cedeze la cel mai slab vânt. Va fi nepopulară, dar bucureștenii trebuie să se întrebe ce vor mai mult: să sufere de probleme respiratorii ani și ani sau să își transforme orașul într-unul mai curat ?
Chiar dacă ar fi impusă o astfel de măsură, acesta trebuie să vină și cu alte îmbunătățiri.
Pasul 2: Mai multe mijloace publice de transport, mai repede
Începi treptat să elimini toate mașinile vechi, dar nu poți lăsa bucureștenii fără mobilitate. Pe măsură ce scoți mașinile poluante din oraș, trebuie să oferi posibilități de deplasare mai bune pentru locuitorii orașului, indiferent de cartier.
Primul lucru: extinderea rețelei de metrou. Glumele cu 30 de ani până vine metro-ul sunt amuzante, dar când stai pe unde din străzile aflate în acea zonă și trebuie să ajungi în altă parte a orașului, nu mai e la fel de amuzant.
Finalizarea liniei de metro de la Gara de Nord la Aeroport, finalizarea metroului din drumul Taberei și extinderea cu 2-3 stații a linilor actuale ar ajuta la o mai bună mobilitate.
Chiar și asa, la orele de vârf, metroul va avea dificultăți în a procesa sute de mii de oameni.
Al doilea lucru: linii de autobuz utile
Bucureștiul are câteva linii de autobuz care sunt un pic inutile. Gen transportă doar între două cartiere. Înainte de a trimite autobuze în toate direcțiile, poate ar fi mai bine de văzut cam în ce direcție trebuie să se deplaseze cetățenii, de văzut unde nu e util de acoperit cu metroul și de introdus autobuze pe acele zone.
Foarte multe autobuze în orele de vârf. E important ca locuitorii să nu stea aiurea în stații în așteptarea unui mijloc de transport mai mult de 10 minute. Asta se poate afla doar după ce se verifică niște valori de trafic și se obține un feedback de la cetățeni pentru locațiile unde au nevoie să ajungă.
Evident, e foarte util să le oferi călătorilor o soluție cât mai simplă de a plăti. Am văzut că s-a introdus plata cu cardul, ceea ce e foarte fain, dar pentru cei care au doar cash la îndemână, ar trebui să existe în orice stație posibilitatea a de obține un bilet cât mai rapid, indiferent de oră. Greu de pus în practică, știu, dar astfel de aparate există și în alte țări, iar rata de profit probabil ar crește pentru serviciul de transport din București.
Al treilea lucru: eliminarea pe cât posibil a parcărilor de la stradă
Și construirea unora noi, bine marcate și care să fie atent monitorizate, încât oamenii să nu își lase mașinile parcate aiurea pe bulevard. Iar benzile libere obținute să fie folosite ca linii prioritare pentru autobuze și, unde permite spațul, piste de biciclete / trotinete electrice.
Pasul 3: Alte opțiuni de mobilitate urbană
Bucureștiul are multe bulevarde și străzi mari care ar putea fi convertite eficient pentru alte tipuri de vehicule, cum am menționat mai sus. Cel puțin pe bulevardele mari, piste de biciclete bine marcate și delimitate de restul traficului. Plus semafoare special în intersecțile mari pentru a preveni confuzia și posibilelele accidente.
O bicicletă nu e o avere, iar dacă nu dorești să ajungi la lucru tot transpirat, gen lucrezi într-o corporație, ai opțiunea unei trotinete electrice cu care poți să traversezi fără prea mari probleme mari bucăți din oraș. Iar dacă știi că poți merge fără să fii lovit de o mașină neatentă, deja parcă prinzi mai mult curaj să faci asta.
Cel puțin din Aprilie până în Noiembrie, s-ar putea elibera extrem de mult orașul dacă pe bulevardele mari s-ar face spații speciale pentru această categorie de autovehicule. Nu mai vorbim de faptul că vom avea mai puțină poluare, că asta e deja evident.
O altă opțiune ar fi încurajarea achiziției de mașini electrice full de către primăria București pentru cei care oferă servicii de taximetrie. Și când mă refer la servicii de taximetrie, mă refer la toate serviciile care plătesc același nivel de taxe la stat pentru transportul de pasageri.
Sincer, dacă adaugi pasul unu în ecuație alături de un impozit 0 pe primii doi sau trei + încărcare gratuită în această perioadă.
Evident, ar trebui mărită și capacitatea de alimentare pentru mașini electrice, iar asta ar fi o operațiune de durată, dată fiind actuala stare a stațiilor de încărcare din București. Sunt câteva, dar dacă se vrea transformarea orașului într-unul mai puțin poluant, e nevoie de mult mai multe.
Pasul 4: Mai multă natură și umbră
Nu vorbesc de plantări masive. Dar crearea de spatii umbrite pe bulevarde, niște cișmele cu apă și o mai bună întreținere a spațiului verde bucureștean nu doar că ar convinge oamenii să meargă mai mult pe jos, dar pe timpul verii ar și răcori semnificativ orașul.
E deja evident că nu se poate face peste tot asta. Dar unde se poate, ar trebui să se poată profita de arhitectura acelei zone și să se creeze spații bune de mers pe jos. Și orașul ar fi un pic mai dinamic, afacerile s-ar dezvolta mai eficient și în alte zone în afara centrului vechi. S-ar mai aerisi anumite zone.
Pasul 5: Eliminarea poluatorilor din jurul orașului în zone cu mai puțini locuitori
Ăsta ar fi pasul final, pentru că ar dura extrem de mult timp. Dar ar fi și cel mai dificil, pentru că Bucureștiul nu vrea să își piardă ultimele fabrici pe care le mai are.
Dar realist, în marea schema a lucrurilor, acele fabrici nu angajează atăt de mulți oameni încât să le ții în oraș.
Totuși, dacă vrei să le scoți în afara zonei locuite, ar trebui să ai o zonă industrială mai depărtată de blocuri, lucru pe care Bucureștiul nu il are. Și nici nu are unde să scoată foarte mult în afară.
Probabil că ar trebui să scoată aceste fabrici undeva prin județele învecinate și ar pierde impozitul care il obțin de la aceste companii.
Ar fi și o parte pozitivă, totuși. S-ar elibera zone cu hale mari pentru parcuri sau mai multe spații de locuit (care să vină și cu parcări subterane, de preferat). Iar acele spații probabil că ar aduce destul de mulți bănuți la bugetul bucureștean.
Cam astea ar fi măsurile care ar trebui luate acum. Ar trebui un program pe 10 ani pentru ca aceste măsuri să fie implementate eficient, dar în 2030, Bucureștiul ar putea să arate într-un cu totul și totul alt mod.
Depinde însă de cetățeni și de viitorii administratori ai Bucureștiului dacă asta se va întâmpla.
