Cât ne costă de fapt energia electrică ?

E 31 Martie 2026, în plin perioadă de criză a combustibililor. Cu motorina pe la 10.5 lei, benzina la 9.4 lei și gazul la 4.15 lei (măcar GPL nu s-a scumpit).

Una din variantele pe care le caută toți mai mulți români e să scape de mașinile pe combustie și să își ia fie o hibridă cu baterie ceva mai mare ca să poată să meargă 50-60 km pe modul electric fie o electrică full.

Iar pentru cei care caută o electrică full, se uită clar și la prețul energiei electrice și cât costă aceasta, mulți având în plan să își încarce mașina acasa.

Dar nu despre asta e vorba în acest articol, ci despre prețul defalcat al energiei electrice și ce ne costă efectiv din prețul final.

De unde a venit acest articol ? Ei bine, am primit notificarea de prelungire a contractului de la Hidroelectrica, în condiții aproape similare cu ele pe care le-am avut în anul ce a trecut. Adică 1.11 lei prețul pe kW, una din cele mai bune oferte de pe piață, alături de cea de la Nova Power & Gaz. Cel puțin pentru Banat.

Și din toți cei 1.11 lei, 0.45 lei reprezintă componenta activă, prețul per kW livrat de Hidroelectrica. Hai să zicem 0.54 lei din preț, cu tot cu TVA (de care nu ai cum să scapi). Deci 49 % din prețul total a ceea ce plătim energia este energia activă livrată de Hidroelectrica. Sau 40.5 %, dacă nu luăm în calcul TVA.

Haideți să luăm pe rând celelalte componente ale Energiei livrate la consumator (joasă tensiune, tri-fazic, deși aici nu contează așa mult asta. La consumatorii industriali sunt alte condiții)

  • Energie activa, cost 0.45 lei per kW (40.54 %)
  • Tarif de distribuție energie electrică, cost 0.31739 lei per kW (28.59 %)
  • Servicii sistem (Tarif TS), cost 0.0147 lei per kW (1.3 %)
  • Tarif de introducere energie electrică în rețea (TG), cost 0.00363 lei per kW (0.33 %)
  • Tarif de extragere energie electrică din rețea (TL), cost 0.03645 lei per kW (3.29 %)
  • Contribuție pentru cogenerare, cost 0.0136 lei per kW (1.23 %)
  • Componenta CFD (contribuția pentru contracte de diferență), cost 0.000144 lei per kW (0.012 %)
  • Certificate verzi, cost 0.07401920 lei per kW (6.69 %)
  • Acciză consum necomercial, cost 0.00768 lei per kW (0.69 %)
  • TVA (21 %), cost 0.19269877 per kW (17.36 %)

Total: 0.9176132 lei cost energie + 0.19269877 lei TVA 21 % = 1.11031197 lei per kW

Ce înseamnă fiecare componentă din prețul energiei electrice

Haideți să luăm pe rând fiecare componentă și să vedem ce reprezintă

Energie activă

Este energia electrică folosită efectiv pentru a produce lucru: să aprinzi becuri, să pornești un frigider, un utilaj sau orice alt consumator. Mai tehnic, cantitatea de energie electrică transformată efectiv în lucru mecanic, lumină, căldură sau alte forme utile de energie la locul de consum. Aceasta este energia măsurată în kWh și constituie componenta principală a consumului facturat către clientul final. Dacă ar fi mai mulți producători de energia care să poată să vândă energia în rețea, s-ar crea o concurență serioasă aici de preț. – 40.54 % din valoarea totală a costului per kW

Tarif de distribuție energie electrică

Este costul pentru transportul energiei electrice prin rețelele locale, de la rețeaua națională până la locul de consum. Acest tarif acoperă întreținerea, modernizarea și operarea rețelelor de distribuție, fiind un tarif reglementat care acoperă costurile de operare, mentenanță, dezvoltare și modernizare a infrastructurii de distribuție. Aici e unul din locurile unde poate interveni la costuri, dar trebuie luat în calcul că pentru a avea o rețea stabilă, trebuie să ai multiple variații prin care să transporți energia eficient către consumatorii pe care îi ai. – 28.59 % din valoarea totală a costului per kW

Servicii de sistem (Tarif TS)

Reprezintă costurile necesare pentru menținerea funcționării sigure și echilibrate a Sistemului Energetic Național. Aceste servicii includ, printre altele, reglajul frecvenței, echilibrarea producției și consumului și menținerea rezervelor de putere, fiind servicii absolut necesare pentru păstrarea stabilității rețelei și la evitarea întreruperilor. – 1.3 % din valoarea totală a costului per kW

Tarif de introducere energie electrică în rețea (TG)

Tariful TG este componenta tarifară aplicată pentru introducerea energiei electrice în rețeaua electrică de transport. Acesta este achitat, de regulă, de producători și reflectă costurile asociate utilizării infrastructurii de rețea pentru evacuarea energiei produse. În esență un tarif de introducere în rețea pentru producători (Hidroelectrica este producător de energie), cost care este transmis mai departe consumatorului. – 0.33 % din valoarea totală a costului per kW

Tarif de extragere energie electrică din rețea (TL)

Este tariful asociat energiei preluate din rețea de către furnizori sau consumatori. Acesta reflectă costurile aferente utilizării rețelei de către participanții care preiau energie pentru consum sau revânzare. Deci ca să preiei energia din rețea, mai plătești încă ceva bani – 3.29 % din valoarea totală a costului per kW

Contribuție pentru cogenerare

Contribuția pentru cogenerare este o componentă reglementată percepută pentru susținerea schemei de sprijin destinate producerii de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență. Scopul acesteia este promovarea unor procese energetice mai eficiente și reducerea consumului de resurse. Teoretic, pentru o mai bună eficiență a întregului sistem pe parcursul unei zile, e necesară energie din mai multe surse, în funcție de necesarul la o anumită oră, iar asta vine cu un tarif suplimentar, în funcție de costurile spot ale energiei – 1.23 % din valoarea totală a costului per kW

Componenta CFD (contribuția pentru contracte pentru diferență)

Componenta CFD reprezintă o contribuție destinată finanțării mecanismului contractelor pentru diferență, utilizat pentru susținerea investițiilor în capacități noi de producere a energiei electrice. Prin acest mecanism se asigură stabilitatea veniturilor producătorilor și se încurajează dezvoltarea surselor cu emisii reduse de carbon.

Contribuția CFD ajută la garantarea unui preț fix producătorilor de energie verde în momentele în care prețul pieței este mai mic decât prețul fix stabilit, diferența fiind astfel acoperită de această componentă – 0.012 % din valoarea totală a costului per kW

Certificate verzi

Certificatele verzi sunt instrumente de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile. Ele sunt acordate producătorilor eligibili, adică cei care produc energie regenerabilă (folosind panouri fotovoltaice, eoliene, biomasă, componentă geotermală sau hidrologică), iar furnizorii care nu produc energie regenerabilă au obligația de a achiziționa un număr de certificate conform cotelor stabilite prin reglementări, costurile fiind reflectate parțial în factura finală. – 6.69 % din valoarea totală a costului per kW

Acciză consum necomercial

Este o taxă aplicată energiei electrice utilizate în scopuri care nu țin de activități comerciale sau industriale, de exemplu consumul casnic ori alte utilizări neproductive economic. Aceasta este stabilită conform legislației fiscale și se evidențiază distinct în structura costurilor aferente consumului de energie. – – 0.69 % din valoarea totală a costului per kW

La TVA nu cred că trebuie să vă explic cum funcționează.

Ce măsuri s-ar putea lua pentru a reduce prețul la energie electrică ?

Poate, în primă fază, să scăpăm de tot felul de lacune legislative și să îi punem pe cei de la ANRE să muncească un pic mai cu spor încât să beneficiem cu toții de o energie constantă și mai ieftină.

Nu cred că trebuie să vă mai spun de băieții deștepți din energie care iau ATR și nu livrează nimic în rețea, iar când e mai mare nevoie, energia e foarte scumpă, iar pe termen lung plătim toți pentru asta, nu?

Vă dați seama dacă ar fi efectiv competiție pe piață ce tarife ar fi efectiv ? Reduse cu 20-30 % față de prețul actual pe care îl plătim. Mai ales dacă ar fi mai multe companii care investesc în energie verde și pot livra energie ieftină, în special în timpul zilei. Sau dacă s-ar investi în baterii pentru a face storage la o mai mare capacitate de energie produsă vara între orele 10 și 16 (un interval în care în general nu e consumul foarte mare) și livrarea ei în intervalul în care consumul e mai intens (gen între 17 și 20).

Unul din punctele menționate de ministerul energiei anul trecut e folosirea de tarife dinamice, tocmai în situații cum e cea descrisă mai sus, unde energia folosită într-un anumit interval orar să fie mai scumpă, iar dacă vrei să beneficiezi de energie mai ieftină, să încarci noaptea, când prețul e mai scăzut.

Ar putea fi o opțiune, dar nu integrată imediat. De ce spun asta ? Poate înainte de a diferenția tariful per ore, poate ar putea să ajute cetățenii să achiziționeze ei soluții de stocare, în special pentru cei care stau la case, pentru a reduce consumul național la orele de vârf. Poate nici nu ar fi nevoie în mod special de panouri fotovoltaice, ci de un invertor în fiecare casă și o baterie de 5-6 kW pentru orele cu consumul de vârf.

E un pic fantezist, dar dacă s-ar oferi un astfel de ajutor (și s-a oferit și anul trecut la pachet cu panouri fotovoltaice), extins pe scară largă pe mai mulți ani, poți să reduci spike-urile unde consumul de curent este foarte mare și reduci consumul general al populației.

Știu multe companii care și-au achiziționat sisteme de sute de mii de euro tocmai pentru a putea beneficia de tarife mai reduse în orele de vârf. Iar pentru o țară care are în medie 2000 de ore de soare pe an (undeva la 83 de zile de soare, dar dacă e să extrapolezi la nivel de ore per zi și producție, undeva la 200 din 365 zile pe an se poate produce solar), poate fi o soluție practică.

Am mers un pic prea departe cu partea de solar, dar merită discutat pe termen lung. Mai uitat și ce a mai propus ministrul actual al Energiei și sunt chestii mai mult contabile, decât practice. Aveți aici tot comunicatul, dacă vreți să îl citiți, dar o să extrag de acolo ce a pus ca posibile măsuri.

  1. operaționalizarea mecanismului Market Maker: selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piața de energie, prin stimularea cererii și a ofertei, facilitând tranzacțiile pe termen lung și determinând astfel o scădere constantă a prețului;
  2. creșterea transparenței și scăderea riscurilor în piața de energie, prin solicitarea de garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie;
  3. introducerea tarifelor dinamice și diferențiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu prețuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină;
  4. scăderea prețurilor de achiziție a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuție prin crearea unui mecanism unic de achiziție – acest cost de achiziție al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, astfel că implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuție mai mici pentru toți consumatorii;
  5. integrarea tuturor programelor de eficiență energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei.

În mare parte, măsuri tehnice greu de înțeles pentru populație. Market Maker îmi e puțin peste mână de înțeles, mai ales că și acolo se poate jongla. Creșterea transparenței pe piață și garanții ferme pentru tranzacțiile cu energie, all for it. Legat de tarifele dinamice am vorbit mai sus, nu mai reiau și aici. Scăderea prețului de achiziție a energiei pentru operatorii de distribuție… da, și aici se poate lucra, să vedem cum arată acest mecanism unic de achiziție înainte de orice. Iar integrarea sub o coordonare unică sub ministerul energiei, nu e rea ca idee, dar și aici, fiind un sistem masiv, trebuie făcut ceva mecanism încât să fie clar și independent ce se întâmplă pe piață.

Sunt multe lucruri menționate, dar una din ele mi se pare mai importantă: lipsa interconectării cu rețele din vestul Europei, unde prețul per kW, în special când nu e iarnă, este considerabil mai bun decât în România, pentru că se produce multă energie ieftină, fie că vorbim de energie nucleară din Franța, solar & wind din Danemarca sau Germania.

Interconectările pe care le avem acum sunt cu Bulgaria, Serbia, Ucraina, Moldova și Ungaria, iar singura zona prin care putem merge mai departe spre interconectările din vest este prin Ungaria și Austria, iar acolo e o întreagă dezbatere legat de faptul că aceste două țări nu prea au multe conexiuni serioase prin care să poată transporta energia către Est.

În loc de încheiere, las doar un gând. Dacă s-ar aplica mai multe din lucrurile menționate mai sus, prețul total probabil ar mai scădea. Cât ar fi scăderea efectivă. Personal, cred că tariful de transport și de producție ar putea scădea, dacă sunt conectate mai bine rețelele, atât din Austria spre Ungaria și mai departe spre România, cât și intern.

Un alt loc unde se poate interveni este prin aducerea cât mai multor gospodării în auto suficiență în perioadele în care costul energiei este mai mare, fie prin măsuri mai mici pentru fiecare consumator (panouri și baterii), fie prin măsuri mai serioase pentru comunitate (poate fiecare localitate să aibă un punct de recepție al energiei și spațiu de stocare pentru aceasta).

Restul de măsuri administrative poate mai scot unde 5-6 % din preț, dar dacă s-ar investi în măsurile menționate mai sus (și se vor face astfel de lucruri, dar vor dura peste 5-10 ani să începem să le simțim), poate vom avea o scădere de aproximativ 20-25 % din preț.

Teoretic, actualul preț de 1.11 lei per kW la Hidroelectrica ar putea fi undeva la 0.78-0.82 lei per kW. La nivelul actual al valorii leului. Cine știe ce se va mai întâmpla până în 2030-2035.

Ti-a placut acest articol ? Ajuta si pe altii sa il gaseasca folosind linkurile de social media de deasupra comentariilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *