Biomecanica articulatiilor gatului mainii si a mainii

Tot din seria Anatomie Topografica si Biomecanica

1. Structura functională a acestor articulatii

Prin gâtul mâinii întelegem regiunea care face legătura între antebrat si mână, care împreună formează un totfunctional. Cele 27 de oase care alcătuiesc scheletul gâtului mâinii si al mâinii sunt reprezentate de trei grupe:

Oasele carpiene: (8 la număr), dispuse pe două rânduri:- rândul superior: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform- rândul inferior: trapez, trapeziod, osul mare, osul cu cârlig

Oasele metacarpiene (5 la număr) sunt lungi, asezate cu extremitatea lor proximală (baza) spre rândulmetacarpian, iar cu extremitatea lor distală (cap) se continuă cu oasele degetelor. Se numerotează din afarăînăuntru.

Oasele degetelor (falange) continuă directia metacarpienelor. Degetul mare (policele) are doar două falange,celelalte patru (indexul, mijlociul, inelarul si degeteul mic) au câte trei falange.
Segmentele osoase se articulează între ele prin 30 de articulatii. Acestea sunt: articulatiile intercarpiene, radio-carpiană, medio-carpiană, carpo-metacarpiene, intermetacarpiene, metacarpo-falangiene, interfalangiene. Toate articulatiile mâinii sunt întărite de către un manson capsular si de ligamente dispuse lateral, de o parte si de alta a capsulei. Degetele sunt segmente de membru formate din piele si os cu articulatii si curele de transmisie (tendoane) actionate de la distantă, pe de o parte, de muschii antebratului si, pe de altă parte, de muschii intrinseci ai mâinii.

2. Muschii implicati în biomecanica acestor articulatii
a. muschii antebratului reprezintă grupul muschilor de fortă ai mâinii. Ei actionează asupra
degetelor dar si asupra articulatiei gâtului mâinii, contribuie la miscările mâinii dar si la miscarea si fixarea
articulatiei gâtului mâinii în pozitiile cele mai convenabile executării miscărilor degetelor.
b. muschii intrinseci ai mâinii (19 muschi proprii) reprezintă grupul muschilor de fineŃe si precizie ai mâinii. Ei
sunt:
-muschii tenarieni se găsesc în regiunea tenară, la partea supero-externă a palmei:

-scurtul abductor al policelui

-scurtul flexor al policelui

-opozantul

-adductorul policelui

-muschii hipotenarieni se găsesc în regiunea hipotenară aflată în partea internă a palme

-palmarul cutanat

-adductorul degetului mic

-scurtul flexor al degetului mic

-opozantul degetului mic

– muschii lojei mijlocii se găsesc între eminenta tenară si eminenta hipotenară, ei sunt:

-muschii lombricali (flexori ai primei falange si extensori ai ultimelor două falange ale degetelor 2-5).

-muschii interososi.(flexori ai primei falange si extensori ai ultmelor două falange ca si lombricalii dar, în acelasi timp sunt si adductori si abductori ai degetelor 2-5).

3. Biomecanica articulatiei gâtului mâinii si a mâinii

Complexul osteo-articular al gâtului mâinii este astfel structurat încât permite efectuarea mai multor miscări. Rolul cel mai important revine articulatiei radio-carpiene si medio-carpiene care sunt articulatii condiliene cu două grade de libertate.

Miscările sunt de flexie-extensie, de abductie-adductie si de circumductie de mică amplitudine, la nivelul gâtului mâinii si de flexie-extensie, de înclinare laterală si de circumductie la nivelul degetelor II, III, IV, V. La nivelul policelui, miscările sunt de: flexie, extensie, abductie, adductie, opozitie (policele priveste cu fata lui palmară, fata palmară a degetelor 2-5) si de circumductie. Policele se suprapune peste celelalte 4 degete putând transforma mâna într-o adevărată pensă care permite prehensiunea.

Flexia si extensia se execută în plan sagital, în jurul unei axe transversale care trece prin capul osului mare. Însumate, miscările de flexie si extensie active au o amplitudine medie de 165 grade, iar cele pasive de 175 grade. Miscările de abductie si adductie active au o amplitudine de 55 grade, iar cele pasive au amplitudinea de 65 grade.